Nu de putine ori am fost sunati de diversi reprezentanti ai firmelor de recuperari, pentru diferite
creante exhibate, unele reale, altele inchipuite, in functie de situatia
fiecaruia dintre noi si fie le-am recunoscut, fie le-am contestat.
Dar cine sunt cu adevarat acesti recuperatori
legali?
In practica m-am intalnit cu unii dintre acesti mandatari ai creditorilor
indreptatiti sa solicite sume de bani, ori executarea unei obligatii asumate
printr-un contract si i-am privit adanc, dupa costumul de 900 de dolari, ceasul
cu cadran generos sau bratara de platina. In fapt, majoritatea acestor
societati, in general S.R.L.-URI prin reprezentantii lor exercita fara drept
profesia de avocat - fara a avea capacitatea conferita de Legea nr. 51/1995
republicata privind profesia de avocat. Practic se constituie sub forma unui
S.R.L.avand asadar raspundere limitata in limita capitalului subscris si varsat
de minim 200 lei, isi aleg ca obiect principal de activitate consultanta in
afaceri si management, redacteaza si incheie asa-zise contracte de mandat pentru
recuperare/colectare debite/creante. cu diverse persoane fizice si juridice
practicand de fapt o forma de avocatura clandestina. Desigur societatiile mai
mari au ajuns de cativa ani sa incheie contracte de colaborare cu cabinete
individuale de avocatura sau sa angajeze consilieri juridici. Insa invocarea in
cadrul procesual a exceptiei lipsei capacitatii procesuale de exercitiu a
acestor societati comerciale in raport cu societatatile debitoare, ori
debitorii persoane fizice (subiecti de drept) aduce de cele mai multe ori
castig de cauza debitorului.
Capacitatea de exercitiu presupune abilitarea persoanei
fizice sau juridice de a-si exercita drepturile si de a-si asuma obligatii
incheind acte juridice.
Capacitatea de a contracta reprezinta este componenta a
capacitatii juridice civile (de folosinta sau de exercitiu) constand in
aptitudinea persoanei fizice sau juridice de a incheia personal sau prin
reprezentare, contracte civile.
Or, o societate cu raspundere limitata nu poate incheia
contracte de asistenta juridica, numite la suprafata contracte de mandat,
acestor societatii lipsindu-le insasi aceasta abilitare - de a incheia
contracte de asistenta si reprezentare juridica.
In sprijinul celor afirmate adaug art.1 alin. 2 din Legea
nr. 51/1995 republicata privind exercitarea profesiei de avocat :
,,(2) Profesia de avocat se exercita numai de
avocatii inscrisi in tabloul baroului din care fac parte, barou component
al Uniunii Nationale a Barourilor din Romania, denumita in continuare
U.N.B.R.’’, iar art. 3 alin. 4 din Statutul profesiei de avocat prevede ca:
,,(4) Este interzisa, sub
sanctiunile prevazute de lege, exercitarea oricarei activitati specifice
profesiei de avocat de catre o persoana fizica ce nu are calitatea de avocat
inscris intr-un barou si pe Tabloul avocatilor sau de catre o alta persoana
juridica cu exceptia societatii civile profesionala de avocati cu raspundere
limitata.‘’
Or, in cazurile
prezentate aceste societati de recuperare incalca voit prevederile legale
enumerate mai sus, cat si prevederiile art. 281 Cod penal exercitand fara drept
o profesie pentru care legea cere autorizatie.
In urma incheierii unor astfel de contracte de mandat
numerosi creditori au constatat ca aceste societati isi schimba pe parcursul
derularii contractelor incheiate calitatea, din mandatar al beneficiarilor in
creditorii acestora solicitandu-le sume de bani cu titlu de onorariu,
reprezentand un procent de 10 %
din sumele pe care s-au angajat sa le recupereze, dar pe care nu le-au
recuperat.
Eludarea
legii cu buna stiinta nu poate fi trecuta insa cu vederea de catre instantele
de judecata si de catre aparatorii legali alesi in baza unui contract veritabil
de asistenta juridica.
Aceste societati aduc o pata neagra pe obrazul justitiei
din Romania, prin practicarea fara drept a unei profesii pentru care legea cere
autorizatie existand precedent in jurisprudenta romana de astfel de societati,
cand mandatarul procurandu-si tot felul de probe si prelevandu-se de art. 969
Cod civil isi schimba calitatea din reprezentant in creditor si incearca prin
intermediul instantei de judecata sa obtina niste sume de bani pe care
debitorii.
Practica activitati juridice sub
acoperirea unui obiect de activitate ce ii permite societatii sa exercite doar
,,activitati de consultanta in afaceri si management’’ nu si activitati
juridice. Activitatile juridice fiind permise doar societatiilor profesionale
de avocati si avocatiilor inscrisi in Barourile din cadrul Uniunii Nationale a
Barourilor din Romania, conf. art. 3 din Legea nr. 51/1995 republicata cu
modificările şi completările ulterioare, profesiei de notar public (art. 8, 9
şi 10 din Legea nr. 36/1995, cu modificările şi completările ulterioare)
sau celei de executor judecătoresc (art. 7 din Legea nr. 188/2000, cu
modificările şi completările ulterioare).
De asemenea dispoziţiile art. 56 din
Legea nr. 31/1990 dispun modalitatea prin care se poate solicita Tribunalului
nulitatea unei societăţi înmatriculate în Registrul Comerţului atunci când se
dovedeste ca obiectul de activitate al societăţii este ilicit sau contrar
ordinii publice atunci cand societatea desfasoara activitati prohibite de lege
comerciantiilor si anume – activitati juridice fara a avea vreun drept legal.
În privinţa obiectului de activitate
al societăţii comerciale legea 31/1990 repubilcata, prevede că acesta trebuie
să fie format din acte de comerţ (art. 1 din Legea nr. 31/1990). De asemenea,
unele activităţi, deşi sunt acte de comerţ, nu pot constitui obiect al
societăţii comerciale, potrivit unor norme
speciale
(de ex. Legea nr. 103/1 octombrie 1992 care consacră dreptul exclusiv al
cultelor religioase de a produce obiecte de cult).
În plus, pentru desfăşurarea unor
activităţi, legea cere obţinerea unor avize speciale sau licenţe (H.G. nr.
1323/1990; Legea nr. 31/1996 privind regimul monopolului de stat).
Am putea afirma că formularea
“obiect de activitate ilicit sau contrar ordinii publice” trebuie interpretată
în sens restrâns, înţelegându-se acele activităţi care, potrivit unor
dispoziţii legale speciale, nu pot face parte din obiectul de activitate al unei
societăţi comerciale (de ex.: fabricarea sau comercializarea de droguri sau
narcotice în alt scop decât ca medicament, imprimarea hărţilor militare,
remediile secrete, acţiunile care constituie infracţiune etc.).
În celelalte situaţii, nesocotirea
normelor legale ce stabilesc regimul exercitării unor activităţi atrage
sancţiuni specifice. Astfel, desfăşurarea fără licenţă a activităţilor care,
potrivit art. 2 din Legea nr. 31/1996, conform art. 13 alin.1 şi 2 din acelaşi
act normativ, constituie infracţiune sau contravenţie, după caz.
Comerciantii nu
pot acorda consultanta juridica, fara a avea acest drept - actele emise de
acestia fiind nule de drept, in baza art. 26 alin. 3 din Legea 51/1995
privind execitarea profesiei de avocat.
Preluat de pe:
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu