Inregistrarea unei marci presupune o procedura elaborata si
parcurgerea unor pasi bine delimitati de legislatia privind marcile si
indicatiile geografice.
Legea
nr. 84/ 1998 privind marcile si indicatiile geografice defineste marca ca fiind
“orice semn susceptibil de reprezentare grafica, cum ar fi: cuvinte,
inclusiv nume de persoane, desene, litere, cifre, elemente figurative, forme
tridimensionale si, in special, forma produsului sau a ambalajului sau, culori,
combinatii de culori, holograme, semnale sonore, precum si orice combinatie a
acestora, cu conditia ca aceste semne sa permita a distinge produsele sau
serviciile unei intreprinderi de cele ale altor intreprinderi”.
Desi
conform acestei definitii conditiile par a fi rudimentare, adevarul este
diferit. Nu orice semn care prezinta caracteristicile sus mentionate pot fi
inregistrate ca marca, aceasta implicand o serie de criterii si cerinte, dovada
facand si numarul ridicat de marci refuzate la inregistrare.Taxe-Osim
Fara a
intra in detaliile specifice procedurii de inregistrare a marcii sau a
explicita totalul conditiilor de admitere la inregistrare, precizez ca una
dintre acestea consta si in plata taxelor de inregistrare, publicare si
examinare a cererii de marca. Astfel, in functie de teritoriul pentru care
doriti sa obtineti drepturi exclusive asupra marcii, inregistrarea acesteia
implica costuri variate.
In
plan national, marca se inregistreaza prin intermediul Oficiului de Stat pentru
Inventii si Marci (OSIM). Odata inregistrata, marca confera titularului drepturi exclusive asupra
acesteia.
Supunerea
spre inregistrare a marcii presupune implicit plata taxelor aferente
inregistrarii. In
acest context, art. 22 din Legea nr. 84/1998 privind marcile si indicatiile
geografice stipuleaza ca “OSIM examineaza pe fond cererea de inregistrare a
marcii si hotarareste admiterea inregistrarii marcii, in tot sau in parte, ori
respingerea cererii de inregistrare a marcii, in termen de maxim 6 luni de la
publicarea acesteia, sub conditia achitarii taxelor de inregistrare si de
examinare a cererii prevazute de lege” .
OSIM-ul
distinge intre taxa de inregistrare a cererii de marca, taxa de
publicare si taxa de examinare a acesteia, importanta clasificarii
avand cel putin un impact pozitiv asupra viitorului titular de marca:
posibilitatea achitarii in transe a sumei totale necesare inregistrarii marcii.
Preluat de pe:
0745150894
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu