joi, 7 martie 2013

avocat dreptul familiei



Noile reglementari introduse in Codul civil, in vigoare incepand cu data de 1 octombrie 2011, creeaza premisele renuntarii in timp la Codul familiei, pentru o mai buna gestionare a legislatiei romanesti. In Titlul al III-lea al acestui important act normativ, respectiv “Rudenia”, au fost introduse o serie de elemente de noutate, asupra carora ne vom apleca in cele ce urmeaza.
In primul rand, este vorba despre largirea sferei subiectelor care pot fi considerate titulare ale actiunii in tagada paternitatii, adica: sotul mamei, mama, tatal biologic, precum si copilul in cauza. De asemenea, dupa modelul francez si canadian, a fost reglementata reproducerea umana asistata medical cu tert donator. In cadrul acestei reglementari se stabilesc principiile generale legate de regimul filiatiei, in situatia reproducerii umane asistate, raspunderea tatalui copilului si confidentialitatea informatiilor. In acelasi titlu mai intalnim reglementarea in detaliu a conditiilor de fond, efectelor si incetarii adoptiei.
Plecand de la conceptia ca rudenia este legatura bazata pe descendenta unei persoane dintr-o alta persoana sau pe faptul ca mai multe persoane au un ascendent comun, legiuitorul stabileste gradele de rudenie, la art. 406 alin. (3), dupa cum urmeaza:
a) in linie dreapta, dupa numarul nasterilor: astfel copiii si parintii sunt rude de gradul intai, nepotii si bunicii sunt rude de gradul al doilea;
b) in linie colaterala, dupa numarul nasterilor, urcand de la una dintre rude pana la ascendentul comun si coborand de la acesta pana la cealalta ruda; astfel, fratii sunt rude de gradul al doilea, unchiul sau matusa si nepotul, de gradul al treilea, verii primari, de gradul a patrulea.
Legatura de rudenie dintre un sot si rudele celuilalt sot este definita drept afinitate.

In privinta filiatiei, daca in cazul mamei aceasta rezulta din efectul nasterii (putand fi stabilita ulterior si prin recunoastere ori prin hotarare judecatoreasca), in ceea ce priveste filiatia tatalui exista alte doua situatii: prin efectul prezumtiei de paternitate, in cadrul casatoriei valabil incheiate, ori prin recunoastere sau prin hotararea judecatoreasca, in afara casatoriei. Actiunea in stabilirea paternitatii din afara casatoriei apartine copilului si se porneste in numele lui de catre mama, chiar daca este minora, sau de reprezentantul lui legal.
 
 




Preluat de pe:
 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu